Cum dai viață unui spațiu de coworking

Coworking… E un cuvânt de care sigur ai mai auzit, mai ales în ultimii 2-3 ani. Generaţiile mai tinere şi care au avut altfel de acces la informaţii şi la un alt mod de gândire o să caute să fie cât mai independente în profesia lor. Lor nu le mai plac slujbele tradiţionale, 8 ore la birou, să „ponteze” zilnic, după care termină programul şi timpul lor liber devine din ce în ce mai limitat. Pentru astfel de oameni, care nu se încadrează în acest tipar, s-a inventat spaţiul de coworking.

Scurtă descriere a „fişei postului”

Coworking-ul s-a dezvoltat mai ales datorită industriei IT, unul din cele mai creative medii la momentul actual. Oamenii nu pot fi creativi dacă se simt încorsetaţi, cum se întâmplă mare parte din timp când vorbim de slujbele în stil tradiţional. Spaţiul în care se lucrează este perceput ca unul formal, în care nu există loc pentru o atmosferă relaxată, pentru pauze, pentru interacţiuni autentice, dincolo de ce impun relaţiile şi ierarhiile de la locul de muncă.

Aşa a apărut conceptul de „coworking” în 2005, în San Francisco. Accentul se pune pe a construi o comunitate, nu pe competiţie şi ierarhii inerente într-un sistem corporate. Colaborarea este mult mai importantă decât orice agendă a companiei sau performanţa cu orice cost. Tocmai pentru că la baza coworking-ului se află comunitatea şi ajutorul reciproc, fără condiţionări, poţi învăţa multe dacă faci parte dintr-o astfel de comunitate.

De un spaţiu de coworking se poate bucura oricine, chiar şi companiile mai mari, care doresc să iasă din rutina corporaţiei. Nu contează din ce mediu profesional provii, ci faptul că fiecare poate beneficia de cunoştinţele celorlalţi în alte domenii. Poţi să fii programator sau dezvoltator de aplicaţii mobile, să provii din publicitate sau să fii jurnalist, poţi să lucrezi în ONG-uri. Important e că ai un spaţiu în care poţi lucra fără să te simţi constrâns şi se creează o comunitate care te poate ajuta să găseşti soluţii tocmai prin posibilităţile create de diversitate.

Coworking-ul în România la momentul actual

Deşi în urmă cu câţiva ani, românii erau destul de reticenţi faţă de ideea de spaţiu de coworking, în ultimii 2-3 ani, au apărut mai multe asemenea locuri şi nu doar în Bucureşti. Primul astfel de loc, totuşi, a apărut în capitală în 2012 şi este Impact Hub. Dar se pot găsi şi în oraşe care nu sunt la fel de vibrante, ca Braşov, Piatra-Neamţ, Iaşi, Oradea, Sibiu, Bacău, Timişoara.

De obicei, se percepe o taxă, care fie e stabilită pe oră, săptămâni sau o lună de zile. Preţurile pornesc de la 100 de lei şi pot ajunge până la 650 de lei, dar partea bună la aceste spaţii este că nu funcţionează ca o chirie plătită lunar special pentru a avea un birou. Plăteşti când şi cât ai nevoie de acel spaţiu.

Costurile  sunt gândite şi pentru a acoperi băuturile puse la dispoziţie, cafeaua, chiar şi catering-ul, acolo unde spaţiul de coworking este îndeajuns de mare pentru a permite şi aşa ceva. Dar poţi găsi şi hub-uri, cum mai sunt numite, unde nu se plăteşte nicio taxă.

Unele pot fi specializate pentru anumite nişe profesionale, dar multe hub-uri pun la dispoziţie spaţiul pentru oricine are nevoie. De asemenea, pot exista spaţii pentru conferinţe, se organizează evenimente care să consolideze comunitatea, dar şi pentru a oferi un start celor care au nevoie de consultanţă pentru propria afacere (sau pornirea ei).

Alte avantaje ale coworking-ului

Dincolo de crearea unei comunităţi, nu trebuie să participi neapărat la discuţii cu ceilalţi. E de-ajuns să-i ştii acolo pentru a putea să te simţi confortabil. De asemenea, pentru unii a lucra pe cont propriu, ca freelancer, poate fi puţin descurajant din cel puţin două motive: (1) trebuie să-ţi organizezi tu toate task-urile, fie că vorbim de cele profesionale sau de cele din viaţa privată, iar asta poate duce uneori la un program haotic; (2) faptul că te rupi de lume dacă eşti freelancer şi lucrezi de acasă.

Un spaţiu de coworking ajută cu toate acestea. Ajungi să te organizezi mai bine, nu numai că nu pierzi contactul cu lumea, dar cunoşti oameni din domenii pe care altfel poate nu i-ai fi cunoscut pentru că nu ai contact cu acele medii, primeşti ajutor la nevoie. Poţi regăsi o parte din confortul de acasă, fără să simţi rigiditatea culturii corporate şi fără a te izola.

Rolul vopselei Escreo într-un spaţiu de coworking

Vopseaua Escreo poate îmbunătăţi un astfel de spaţiu. Având ca punct de plecare comunitatea, un perete alb (sau de orice altă culoare) pe care să poţi scrie este mai mult decât binevenit. Nu trebuie să scrii neapărat, poţi doar desena dacă ai nevoie de un moment în care să te relaxezi. E ideal şi pentru o sală de şedinţe. În loc să foloseşti un flipchart în foile căruia să te încurci sau un whiteboard, poţi să ai direct un întreg perete de tip whiteboard la dispoziţia ta.

Sau în bucătărie. Desenezi sau explici ceva cu marker-ul nepermanent, în cazul în care ai venit la masă cu o problemă căreia încă nu i-ai găsit o soluţie. Sau poţi face campionate interne de spânzurătoarea.

Formula unică a vopselei Escreo a fost adaptată fiecărei nevoi. Dincolo de existenţa vopselei whiteboard albe, îţi punem la dispoziţie şi o vopsea whiteboard transparentă, care poate fi aplicată şi pe obiecte de mobilier, pentru a-i putea păstra culoarea iniţială, unde poţi nota repede ceva, după care să ştergi, ca să poată folosi şi altcineva biroul. De asemenea, poţi alege orice culoare, dacă nu vrei un perete alb. Dacă vrei să ai posibilitatea să pui şi foi pe pereţi, fără să foloseşti bolduri sau pin-uri, avem şi vopsea whiteboard magnetică.

Dacă intenţionezi să deschizi un spaţiu de coworking şi te-am făcut curios, ne poţi contacta.

Sursa foto: arhiva personală + pixabay.com